Media

Media

  BPI group în presă

BPI group : « Diferenţele de salarizare între sexe apar între 35-44 ani, când modelul de carieră dezvoltat în România atinge un apogeu »

Agenția de știri Mediafax comentează datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) cu privire la diferențele de salarizare între femei și bărbați, în România. Astfel, femeile câştigă în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii. Există diferențe și între industrii, în funcție de gradul de « feminizare » al acestora, adică în funcție de ponderea femeilor în organizații. Astfel, femeile sunt clar majoritare în domeniile sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor), învăţământ (71,9%), intermedieri financiare şi asigurări (70,4%), hoteluri şi restaurante (60,8%), conform INS, reluat de Mediafax.

Bărbaţii primesc însă un salariu mediu lunare net superior femeilor în majoritatea activităţilor economice. Totuși, cele mai mari diferenţe se regăsesc în sectorul intermedieri financiare şi asigurări (46,6%). Paradoxal, în acest domeniu, 71,9% din numărul total al salariaţilor sunt femei.

Printre experţii în resurse umane consultați de Mediafax, se află și colega noastră Raluca Pârvu, Business Manager BPI group România. Spicuim din ideile expuse.

« Inegalitatea salariilor dintre femei şi bărbaţi se remarcă, adesea, în mediul privat. Decalajul se formează în intervalul de vârstă 35-44 de ani, în urma deciziilor femeilor de a-şi întrerupe cariera pentru creşterea unui copil ».

« Dacă aprofundăm, cifrele demonstrează că decalajul se creează în intervalul de vârstă 35-44 ani. Înainte de 35 ani, femeile şi bărbaţii sunt plătiţi similar. Modelul de carieră care s-a dezvoltat în România atinge un apogeu, o culme a dezvoltării, în acest interval de vârstă. Tot atunci se adânceşte acest decalaj care nu mai poate fi recuperat ulterior. Fără îndoială, femeile şi bărbaţii lucrează cot la cot, dar vine un moment când femeile îşi întrerup cariera pentru creşterea copiilor, în timp ce bărbaţii continuă să progreseze în organizaţie. Discrepanța devine şi mai mare la pensie (categoria de peste 65 de ani), datorită carierelor incomplete, problematică pentru care nu s-a găsit o soluţie în România”, explică Pârvu.

« Chiar dacă sectorul intermedierilor financiare este „puternic feminizat”, acesta „este condus de bărbaţi, care ocupă cel mai adesea funcţiile bine plătite din organizaţii », susţine Raluca.

Articol integral realizat de Anca Olteanu și publicat de Mediax, 1 octombrie 2017.

BPI group: “Uzura pe job foarte mare, percepția negativă a salariaților față de salariul și beneficiile oferite conduc la o fluctuație de personal foarte mare”

 

Un studiu realizat de o importantă companie de consultanță repertoriază sectoarele economiei care înregistrează cel mai mare nivel de fluctuație de personal, în cadrul companiilor private. Media generală a pieței din România este astfel de 20% (în creștere cu 4% față de anul 2016), dar anumite sectoare de activitate depășesc cu mult acest standard național. Astfel, retailul a rămas și în 2017 sectorul cu o fluctuație foarte importantă de la un an la altul (38%). De asemenea, centrele de servicii partajate se află și ele peste media națională, la 24% (un nivel relativ stabil față de anul precedent).


170925 pg 2

În intervenția sa, colega noastră, Raluca PÂRVU, Business Manager BPI group, afirmă că : „Există companii care se confruntă cu niveluri mult mai mare ale fluctuației de personal, dar care nu vor să vorbească despre această problemă. Toți se chinuie să își păstreze oamenii, însă retenția ține foarte mult de salariu, de atmosfera de lucru din companie și cât de mare este presiunea pusă pe angajați. Degeaba le dai beneficii de tipul masajului la birou dacă îi storci apoi ca pe niște lămâi. Trebuie să existe un echilibru”.

Dacă în retail cauzele țin atât de natura muncii (program intens, uzură mare la job), cât și de salariul mic oferit, centrele de servicii au o situație diferită. „În cadrul centrelor de servicii (...) lucrează tinerii cu studii superioare, multilingvi, aflați la început de carieră. Și aici există uzură, pentru munca este repetitivă (...). Deși sunt joburi cu program flexibil în care nu ai nevoie de experiență profesională, tinerii nu cred că au o perspectivă de carieră acolo, își fac planuri doar pentru un an sau doi ”, mai arată Raluca.

Articol redactat de Adelina Mihai și publicat în Ziarul Financiar, 25 septembrie 2017

BPI group: "Angajatorii trebuie să se adapteze și să aibă politici de relocare clare"

Un studiu recent al Băncii Mondiale a făcut vâlvă în presa zilei de 5 septembrie 2017. A priori, românii ar fi interesați de relocare în marile orașe ale tării. București, Timișoara, Cluj și Brașov ar putea fi adevărate „orașe-magnet”.

Ziarul Financiar a publicat într-un articol pe această temă câteva idei transmise de colega noastră, Raluca PÂRVU, Busines Manager BPI group.

„Angajatorii trebuie să se adapteze și să aibă politici de relocare clare. Un inginer care se mută de la 500 km distanță trebuie ajutat să își plătească și chiria”.

„Am remarcat că tinerii cu studii superioare din zona Moldovei și din sudul țării se mută mai ușor în centrele urbane mari, spre comparație cu locuitorii din Transilvania sau Banat.”

„Deși există deficit de forță de muncă, sunt puține companiile care au înțeles că trebuie să sprijine cu adevărat relocarea. Angajatorii nu fac încă diferențierea între candidații care se relocă și cei care provin din bazinul ocupațional respectiv.”

Articol integral redactat de Adelina Mihai, ZF, 5 septembrie 2017.

BPI group: “Industria ospitalității din România are un defect sistemic, mizează prea mult pe bacşişul oferit de către client”

Domeniul turismului suferă intens de lipsa forței de muncă. MEDIAFAX a realizat un articol pe această temă, cu titlul : “Joburile din turism sunt permisive şi ofertante pentru tineri, dar sunt insuficient promovate”.

În intervenția sa, colega noastră, Raluca PÂRVU, Business Manager BPI group, consideră că : „Industria ospitalităţii este un bun formator, o asemenea experienţă poate fi valorizată ulterior. Nu pare, dar la recepţia unui hotel de exemplu, înveţi mult despre natura umană, despre vânzări şi despre ce nivel de serviciu aşteaptă clientul, nu doar să zâmbeşti. Al doilea interes este că se pot găsi locuri de muncă flexibile, cu timp parţial sau sezoniere, care să convină unui student sau proaspăt absolvent. Să adăugăm şi vorbirea curentă a limbii engleze”.

Pentru a creşte şansele de angajare în unităţi de bun nivel, din lanţuri internaţionale, şi apoi pentru a-şi creşte şansele de promovare, „bine-ar fi ca tânărul nostru să caute stagii de practică şi să se gândească la cursuri de calificări pentru respectiva meserie”, mai arată Raluca Pârvu. Iar pentru nivelul mediu de studii „tânărul nu prea are acces la joburile front office, de contact direct cu clientul; poate, în schimb, să înceapă printr-un stagiu de practică şi să caute să confirme prin munca sa. Într-un hotel, însă, pot fi multe alte posibilităţi – în restaurant, bucătărie, bar, depozit, mentenanţă, curăţenie, valet etc. Se impune, totuşi, de multe ori, o bună cunoaştere a limbii engleze, dacă jobul presupune interacţiune cu clientul”.

„Se caută intens oameni în industrie, pe absolut toate posturile - în restaurante (barmani, ospătari, personal în bucătărie), la recepţie, la curăţenie etc. Toate site-urile de joburi oferă asemenea oportuniţăţi în număr mare. Unele sunt posturi nou-create, dar cele mai multe provin din înlocuirea salariaţilor care aleg alt drum. Adesea, cei cu experienţă pleacă apoi să o fructifice pe nave de croazieră sau în ţări unde vor câştiga mult mai bine”, a remarcat Raluca Pârvu.

În ciuda avantajelor evidente, locurile de muncă nu se ocupă și angajatorii nu mai știu ce soluții să găsească. Raluca Pârvu răspunde că „piaţa românească are un defect sistemic, şi anume faptul că mizează mult pe bacşişul oferit de către client, mai ales în restaurante. Se oferă salarii mici, uneori chiar muncă la negru, orele suplimentare nu sunt întotdeauna plătite... Multe unităţi de cazare şi restaurante nu-şi găsesc deloc personal şi aleg chiar să închidă o parte din unitate decât să caute alte soluţii. Sau chiar, mai de curând, încearcă soluţia importului de mână de lucru ieftină, din afara Uniunii Europene. Cunoaştem locaţii care în ciuda bunei reputaţii pierd temporar salariaţi în sezon, în favoarea Italiei sau Greciei, de exemplu. Pe termen lung, vor trebui găsite soluţii, pentru că pierderile în cifra de afaceri sunt duble: în loc să câştigi mai mulţi clienţi, ajungi să-i refuzi”.

Articol redactat de Dan Străuț și publicat în Ziarul Financiar, 23 septembrie 2017

BPI group: « Iniţiativa de angajare a pensionarilor este recentă pe piaţă şi nu se poate vorbi, încă, de o tendinţă »

Angajatorii caută soluții pentru criza forței de muncă. O inițiativă recentă este deschiderea către angajarea pensionarilor, pentru joburi cu timp parțial.

« Acest proiect – dacă va avea succes – poate constitui o resursă pentru o serie de companii. Să nu uităm că multe dintre ele încă evită să angajeze persoane peste 45 de ani. Saltul de la criteriul tinereţii la angajarea unor seniori, dispuşi să muncească, activi şi implicaţi, este uriaş! », a precizat Raluca Pârvu, Business Manager BPI.

« Angajarea unui pensionar poate fi „reciproc avantajoasă”. Primul câştig este cel al flexibilităţii referitor la orarul de lucru. Apoi putem evoca stabilitatea salariatului – în retail, rata de plecare este foarte mare comparativ cu alte industrii şi îngreunează activitatea. Cu siguranţă, fiind un job de completare, şi aşteptările financiare vor fi aliniate. Desigur, nu este vorba de un act de caritate, ci de o angajare cu acte în regulă, obligaţii, reguli, sarcini, la fel ca pentru orice alt angajat. Va obliga poate angajatorii să analizeze întâi dorinţa omului de munci şi capacitatea (tehnică şi/sau fizică) şi apoi vârsta! », a menţionat Raluca Pârvu.

Articol integral publicat de Mediafax și realizat de Anca Olteanu, redactor, 27 august 2017.

Alte informaţii

  • lien_linkedinlien_twitter